Oficialii de la Google nu se referă niciodată la Chrome ca la un sistem de operare Internet, deşi şi-au anunţat obiectivele: să dezvolte Web-ul şi să-şi facă browser-ul mult mai puternic şi util. Acesta este însă discursul de marketing prin care se exprimă dorinţa clară de a avea un control mai mare asupra experienţei Web în sine. Iar părerea specialiştilor este că Google îşi va integra strâns suita sa de aplicaţii direct în Chrome.

Continue Reading

Popularity: 100% [?]

Mult anticipatul USB 3.0 promite viteze ameţitoare - dacă dezvoltatorii reuşesc să-l scoată pe piaţă.

Imaginaţi-vă cum ar fi să transferaţi pe laptop un film HD întreg, în doar câteva minute. Sau cum ar fi să descărcaţi toate fişierele MP3 dintr-un audiobook în player-ul propriu în câteva secunde. Continue Reading

Popularity: 85% [?]

Iar se apropie Luna cadourilor! în fiecare an am o mare problemă. Ce să îi cumpăr iubitei mele. Peste tot văd bijuterii care mai de care mai frumoase. Cu un astfel de cadou nu prea ai cum să dai greş. Sau ai? Ce culoare, ce formă, ce mărime dacă este vorba de cercei, inele sau orice altceva? Bătaia de cap ţine destul de mult, iar alegerea de obicei o faci furând un inel, un cercel, o broşa de pe noptieră şi te duci şi cumperi ceva asemănător. Dar de ce să nu îi iei ceva pe care chiar să îl folosească?

Continue Reading

Popularity: 98% [?]

EOS 450 de la Canon vine ca un răspuns pentru seria de DSLR-uri ieftine ce au invadat piaţa în 2008. Ca public ţintă sunt utilizatorii cu ceva mai multe nevoi decât cei ce doresc un aparat foto cu obiectiv interschimbabil point and shoot, fiind o alegere deşteaptă pentru cei interesaţi de calitatea instantaneelor. Asta pentru că noul senzor este de-a dreptul unul uimitor, cu rezultate mai mult decât interesante. Poate chiar mai bune decât cele înregistrate în cazul celui dispus pe 40D. Că tot a venit vorba de 40D, merită să precizez faptul că cele două camere sunt asemănătoare, Continue Reading

Popularity: 88% [?]

EX-F1 a fost creată pentru a servi ca punte între aparatele de fotografiat com­pacte şi DSLR-uri. Este practic cel mai rapid aparat de fotografiat prezent pe piaţă, fiind îndreptat în special spre entuziaştii ce doresc să poată surprinde fotografii cu 60 de cadre pe secundă. Chiar şi în condiţii de slabă iluminare, ca­mera nu se mişcă greu deloc, flash-ul putându-se declanşa de şapte ori pe secundă. Continue Reading

Popularity: 90% [?]

Prima poziţie în USA la Smartphone. Cel mai utilizat telefon de business din România. Blackberry a intrat binişor şi pe piaţa noastră. Nu este foarte cunoscut în rândul consumatorilor clasici, marea masă de cumpărători, pen­tru că ţinta lui este către business, aproape indiferent despre ce produs Blackberry vorbim. Apariţia modelului 9000, sub numele Bold, putea veni foarte bine ca un competitor pentru iPhone. Dar doar pe piaţa de business. Nu a fost aşa pentru că el a fost lansat întâi la Orange, adică tot la cel care a adus şi isteria iPhone.

Continue Reading

Popularity: 68% [?]

Nu este chiar o sursă autohtonă, întrucât nu este fabricată în România, însă poartă un brand autohton. Şi în ciuda faptului că ne-am obişnuit ca orice brand românesc să lase de dorit şi produsele cu acea siglă să fie de cea mai proasta calitate, sursa de alimentare de la ARP nu îşi are locul în aceeaşi oală. Continue Reading

Popularity: 85% [?]

Cu ocazia testului comparativ de plăci video, am testat o sumedenie de plăci bazate pe Radeon 4850, însă aproape toate, cu excepţia uneia, erau modele de referinţă. La aproape jumătate de an au început să apară de la toate firmele cunoscute câte un model de 4850 cu răcire modificată şi cu frecvenţe cres­cute. Pălit se aliniază cererii pieţei oferind Radeon HD 4850 Sonic. Această placă video nu numai că oferă un sistem de răcire modificat şi superior celui întâlnit la plăcile de referinţă, dar oferă şi o frecvenţă crescută a GPU-ului întâl­nit pe aceste plăci. Continue Reading

Popularity: 52% [?]

MAINSTREAM PENTRU JOACĂ

După ce au înregistrat un succes greu de imaginat cu linia de produse high end, AMD scoate pe piaţă un produs mainstream ce schimbă aspectul şi al acestui segement. Şi Radeon 4670 se bucură de acelaşi raport preţ/performanţă imbatabil ca cel al lui 4850. Ca să vă puteţi imagina mai uşor, 4670 oferă aproape aceeaşi performanţa pe care o oferă Radeon 3870.

 Concluzia este că pentru o sumă modică primeşti o performanţă ce anul tre­cut o primeai plătind dublu sau chiar triplu. O dublare a performanţei trecând de la un an la altul, s-a mai înregistrat pentru acelaşi segment, însă era vorba de segmentul high end. Când am observat performanţa pe care o atinge acest  produs, m-am întrebat dacă chiar era nevoie de el. Pentru că ar fi putut la fel de bine să lase Radeon-ul 3870 ce oferă aceeaşi performanţă şi nu ar mai fi investit bani în cercetare şi dezvoltare. însă am observat ulterior şi diferenţele dintre cele două. Radeon 4670 vine echipat cu o răcire single slot, lucru ce indică o temperatură mai mică la care urcă GPU-ul faţă de cel din seria prece­dentă ce venea cu sistem de răcire dual-slot. Apoi am observat şi că nu are niciun conector de alimentare. Acest lucru indică un consum sub 75W A, aproape uitasem să menţionez că 4670 vine echipat cu două ieşiri “Display Port”. Şi pe lîngă asta oferă şi sunet 7.1.

în aceeaşi zi am mai primit şi produsul finit de la Sapphire. Diferenţa din­tre cele două se observă cu ochiul liber, modelul de la Sapphire vine cu alt sistem de răcire, ce este şi mai performant. Şi în loc de două ieşiri “Display Port” vedem al doilea conector DVI. La capitolul temperatura, în regim “idle”, modelul de la Sapphire a funcţionat cu 10°C mai rece decât modelul de refe­rinţă, în regim “full load” diferenţele sunt şi mai mari, modelul de la referinţă atingând 76°C în timp ce placa de la Sapphire ajunge la maxim 59°C.

Sapphire Radeon 4670

* Specificaţii: cip grafic ATI Radeon 4670 RV730XT (55nm), 514 milioane tranzistori, memorie 512 MB gDDR3 (128 biţi), frecvenţă core 750 MHz, 32 unităţi texturare, frecvenţă memorie: 2.000 MHz, 320 nuclee (750 MHz), ieşiri 2xDVI, HDTV out. Garanţie: 24 luni

Preti : Aproximativ 195 LEI

ATI Radeon 4670

Specificaţii: cip grafic ATI Radeon 4670 RV730XT (55nm), 514 milioane tranzistori, memorie 512 MB gDDR3 (128 biţi), frecvenţă core 750 MHz, 32 unităţi texturare, frecvenţă memorie: 2.000 MHz, 320 nuclee (750 MHz), ieşiri 2xDisplay Port, DVI.

	AMD	AMD Radeon 4670 +
	Radeon 4670	Sapphire Radeon 4670
3D Mark Vantage	P3516	P6049	puncte
Crysis tank demo (very high)	11,56	20,52	fps
Crysis tank demo (high)	17,17	28,62	fps
World in Conflict (maximum details)	24	39	fps
Company of Heroes (High and Ultra details)	36,5	62,7	fps
Unreal Tournament 3 CTF-Coret-fly demo (maximum details)	102	151	fps

Popularity: 42% [?]

Norton Internet Security 2009

Cei mai mulţi utilizatori se împart în două tabere apropo de acest produs: există cei care spun că este foarte bun la pro­tecţie şi există cei care spun că este foarte hapsân cu resursele sistemului. Şefii Norton şi-au luat angajamentul anul acesta că vor face tot ce pot pentru a reduce impactul asupra sistemului. Şi testele noastre au arătat că au reuşit. Şi au mai reuşit şi să facă interfaţa mai simplă. Şi să facă activităţile să aibă loc în perioada când sistemul este inac­tiv în alte privinţe. Şi instalarea s-a mai simplificat, tot ce trebuie să faci în afară de introdus codul licenţei este să apeşi pe butonul cel mare pe care scrie că eşti de acord şi programul se instalează singur.

Performanţa

După cum am văzut, totul la acest sistem este legat de per­formanţă. Chiar pe panoul central ai un indicator al perfor­manţelor sistemului. Suita are un instrument denumit Norton Insight al cărui scop este identificarea fişierelor deja scanate, astfel încât ele să nu mai încurce activitatea pe viitor. Norton LiveUpdate intră în funcţiune o dată la opt ore pentru a aduce noutăţi în semnături şi în alte părţi ale programului.

Ca de obicei, pentru a vedea dacă această suită este pe cât de eficientă se laudă a fi, am strâns script-uri care mimează activităţi cotidiene, dar şi procedura de boot, apoi am rulat de mai multe ori respectivele operaţiuni şi cu script-urile, şi cu tot cu suita instalată, am măsurat timpii de mai multe ori şi am calculat mediile.

Procedura de boot, care a durat în mod normal fără Norton un minut, a durat un minut şi un sfert cu el insta­lat, în cazul copierilor şi mutărilor de fişiere, suita a adău­gat cinci procente la timpul normal. Pentru operaţiunile de zip/unzip, Norton a încetinit sistemul cu 25%. Pentru browsing, s-a înregistrat o întârziere cu 13 procente. Descărcarea de mesaje cu filtrul activ a durat de două ori mai mult decât cu el lipsă. Per total, la această categorie, nota suitei este 4.

îndepărtarea malware

Am instalat Norton pe mai multe sisteme asezonate cu bine­cunoscutul cocktail de adware, spyware, rootkits, trojans, worms, şi programe rogue antispyware. Prima scanare pe un sistem curat a durat 50 de minute. Cam mult, ZoneAlarm a reuşit acelaşi lucru în 20. Dar după ce Norton Insight a iden­tificat 90% dintre fişiere ca fiind curate, următoarea scanare a durat cinci minute. Scorul la eliminare de malware a fost de 9,3 din 10. 40% din malware au dispărut la prima vedere.

Protecţia

Ca şi până acum, şi la Norton am testat capacitatea de a păstra un sistem curat cu aceleaşi mostre. Toate au început să dispară de când am deschis directorul în afară de una, care a dispărut când am lansat-o. Nota 10 pentru eliminare de malware. La fel ca şi la celelalte suite, am încercat să păcălim suita cu variante deghizate ale aceloraşi mostre. Şi ele au dispărut la fel ca şi originalele. în testul cu keylogger-i comerciali, scorul pentru Norton a fost 8,6 din 10.

Protecţia antifraudă

Internet Explorer, Firefox şi, mai nou, Chrome de la Google au instrumente antiphishing proprii. Le-am testat şi pe acestea, şi pe Norton 2008 în comparaţie cu Norton 2009 pentru a vedea diferenţele. Am luat cele mai proaspete adrese frauduloase de pe e-mail şi de pe site-uri care raportează astfel de lucruri şi le-am pus la treabă. De data aceasta, cele două filtre Norton s-au comportat exact la fel, blocând 90 de procente dintre adrese, ambele tratându-le la fel, fie că erau suspecte, fie că erau nocive de-a dreptul. IE7 a prins cam 75% dintre ele, iar Firefox cam 60%.

Firewall

Firewall-ul de la Norton a trecut cu destulă uşurinţă testele noastre de port-uri şi de atacuri de pe Web. Norton ascunde porturile. Nimic original, şi Windows Firewall face asta. Partea dificilă a unui firewall este cea a controlului pro­gramelor. Primele firewall-uri puneau nenumărate întrebări. De fiecare dată când un program încerca pentru prima dată să acceseze Internetul, firewall-ul te întreba dacă îl laşi, cu termeni dintre cei mai ciudaţi. Un utilizator normal nu are pregătirea să dea un răspuns la fiecare astfel de întrebare, aşa că Norton şi-a asumat el răspunderea deciziilor. Şi cea mai bună dovadă că este o abordare flexibilă este faptul că Norton nu blochează, în general, procedurile tip “leak test” pentru că, în afară de listele albe sau negre, firewall-ul său se foloseşte şi de analiza comportamentului programelor. Şi este suficient de deştept să facă diferenţa dintre un test şi o ameninţare reală. Oricum, pe trei din duzina pe care am folosit-o le-a blocat, până la urmă. Putem spune că, în acest moment, Norton şi ZoneAlarm au cele mai bune com­ponente firewall.

Antispam

Protecţia antispam face parte acum din produs, nu mai este subiect de add-on ca anul trecut. în rest, este cam la fel. Produsul nu se integrează în clientul de mail Vista Mail. Implicit, antispamul îţi trece în lista albă tot ce ai în cartea ta de adrese şi le adaugă din mers pe cele care apar în plus. Am măsurat cât durează să descarci 1.000 de mesaje fără filtrul de la Norton şi, apoi, cât durează cu el în funcţiune aceeaşi operaţiune. Mai mult decât dublu. Oricum, un rezul­tat nu de dorit, dar decent faţă de altele.

Am dat peste o problemă în mod repetat, una la care nici Norton nu a reuşit să ne răspundă până la închiderea ediţiei. La întâlnirea cu anumite mesaje, un anumit proces din suită ceda, renunţând la descărcarea mesajului. Nu ne-am mai putut conecta decât după un restart, şi iar am dat peste aceeaşi problemă. Singura metodă prin care am putut-o evita a fost să scoatem din funcţiune antivirusul pentru mail.

La proba de filtrare de mail ne-am trezit cu o treime din mesajele valide aruncate în directorul spam, ca şi anul tre­cut. A crescut ceva, totuşi: mesajele spam, ajunse în inbox într-o proporţie de 10 procente data trecută, au ajuns la 30% anul acesta. Dacă instalezi Norton, opreşte antispa­mul. Instalează Cloudmark, iHateSpam ori SPAMfighter. Produse de comunitate, ele au rezultate fantastice.

Protecţia identităţii

Şi IE, şi Firefox îţi pot reţine datele pentru intrări în cont pe site-uri securizate, dar ar fi bine să nu le laşi să facă asta. Există destule programe care ţi le pot sustrage şi oricine are acces la calculatorul tău şi îţi ghiceşte numele de utilizator primeşte bonus parola. Opţiunea Norton Identity Safe îţi dă posibilitatea de a-ţi ţine datele de înregistrare protejate de

0 parolă şi de a le folosi numai când vrei tu. Atenţie, dacă alegi ca Identity Safe să-ţi preia şi parolele din IE, trebuie să mai faci ceva. După ce le-ai transferat, intră la Internet Options, scoate din funcţiune Password AutoComplete şi şterge parolele stocate acolo. Dacă Norton a putut să le vadă, fii sigur că şi hackerii ar putea.

Notă

Sigur, vorbim despre cea mai rapidă şi mai discretă variantă de Norton de până acum. Iar protecţia sa este bună acolo unde contează. Evident, nu este nici aceasta suita perfectă sau lipsită de probleme. Modulul antispam chiar nu vă reco­mandăm să-1 folosiţi, la fel cum vă anunţăm şi că modulul de control parental este unul rudimentar. în plus, încă nu s-au terminat de testat toate suitele de securitate noi de anul acesta, celelalte au şansa lor de a se dovedi mai bune şi, dacă o fac, noi vom recunoaşte dar, deocamdată, Norton Internet Security 2009 câştigă acest test.

ZoneAlarm Internet Security Suite 2009

ZoneAlarm este foarte bun la apărare. Are un firewall puter­nic şi ţine la distanţă malware de sistemele curate, dar este mai puţin eficient la curăţirea programelor nocive care au apucat să se ascundă prin sistem, iar unele dintre opţiunile sale s-au cam învechit.

Până la urmă, vorbim despre bunicul tuturor pro­gramelor firewall, unul prezent pe piaţă dinainte ca mulţi dintre noi să ştie ce înseamnă firewall personal. Anul aces­ta, ZoneAlarm Internet Security Suite 2009 (aka ZoneAlarm Internet Security 8.0) s-a prezentat cu un nou look, deşi, dacă privim atent dincolo de faţadă, nu s-au schimbat foarte multe. Ne-a plăcut cel mai mult protecţia sa pe mai multe straturi care a reuşit să blocheze total instalările de malware, ne-au mai plăcut firewall-ul şi protecţia antispam. Nu ne-a plăcut modulul de control parental şi nici încetineala cu care a lucrat în cazul fişierelor şi directoarelor comune.

Firewall

Modulul de la această ediţie s-a blindat şi mai tare: prote­jează sistemul de atacuri din exterior, controlează ce pro­grame accesează Internetul şi reţeaua şi protejează împotri­va programelor care vor să-ţi atace sistemul de operare sau browser-ul. Am încercat să-1 scoatem din funcţiune şi nu am putut. Nu i-am putut umbla la setările din Registry şi nici să-1 oprim din Task Manager.

Cât priveşte atacurile din exterior, nici acolo n-am putut face nimic. Am descoperit un port vizibil, dar nu am putut să-l exploatăm. Toate tehnicile, mai directe sau mai ascunse, s-au lovit de un adevărat zid. Un firewall aproape perfect.

La controlul accesului programelor, ZoneAlarm a făcut tot ce a putut pentru a păstra întrebările adresate utiliza­torului la un număr cât mai mic şi s-a bazat pe liste de pro­grame cunoscute tot mai mult pentru a ne deranja cât mai puţin. Iar în legătură cu programele care se ocupă cu scurg­eri de informaţii, firewall-ul a blocat tot, în afară de unul sin­gur. Oricum, tot mai bine decât concurenţa.

Protecţia antispyware

Am instalat suita pe mai multe sisteme de test, infestate cu tot felul de malware, la fel ca şi în cazul celorlalte produse. Cele mai multe instalări au decurs fără probleme. Pe un sis­tem a trebuit să ordonăm programului să ingnore o ameninţare asupra căreia să revenim mai târziu cu scanarea, întrucât suita nu putea să o rezolve şi nici să ne lase să mergem mai departe. Câţi utilizatori normali ar fi avut nervii destul de tari ca să facă asta? Ar fi fost bună o sugestie din partea programului în acest sens. într-un alt sistem, am intrat într-o spirală necotrolată de ecrane albas­tre. Cei de la suport tehnic de la ZoneAlarm ne-au trimis un set de fişiere şi instrucţiuni cu ajutorul cărora să le trimitem informaţiile de care aveau nevoie pentru a descifra proble­ma. Şi au descoperit-o. Era vorba de un bug într-una din mostrele de malware pe care le folosisem pentru test. în glumă, ne-au sugerat să căutăm un update. Dincolo de glumă, după patru zile de eforturi, noi nu am reuşit să ieşim din cercul vicios în care eram. Noroc că era vorba de un sis­tem virtual, la unul real am fi fost nevoiţi să ştergem tot.

Deşi face scanări antivirus şi antispyware separat, pro­gramului i-au trebuit doar 20 de minute pentru a le termina, în condiţiile în care o scanare normală durează 30. Pentru eliminarea totală a elementelor executabile a unei ameninţări, chiar şi cu informaţii lăsate în urmă, ZoneAlarm a obţinut un scor de 7,8 din 10. Un scor decent, dar nu excelent. Dar am scos din calcul sistemul scos din funcţiune de instalare. Dacă l-am fi luat şi pe acela în calcul şi am fi trecut la ratări toate ameninţările de acolo, scorul ar fi fost 6,7. La testul paralel cu keylogger-i comerciali, ZoneAlarm a obţinut un scor de 8,2 din 10, foarte bun, având în vedere că mai toate suitele au avut rezultate mai proaste aici.

Protecţia stratificată

Mai multe elemente din această suită participă împreună la protecţie. Am încercat, de exemplu, să deschidem site-urile de pe care descărcasem programele malware pentru test. Un sfert dintre ele deja nu mai erau valide, iar programul a blocat încă 40 de procente din rest. Ne aşteptam la mai mult, asta şi pentru că nu ştiam încă faptul că şi alte ele­mente urmau să-şi intre în rol.

Apoi, am deschis directorul care conţinea mostrele de malware, ca să dăm următorului strat de apărare şansa să se afirme. Surpriză, doar o cincime dintre programele care rămăseseră au fost şterse, asta în condiţiile în care alte pro­grame mai lăsaseră doar o cincime în viaţă în acel moment. Atunci am înţeles că ceva nu era în regulă şi am lăsat pro­gramul să-şi aducă la zi baza de date. Exact, începusem scanarea prea devreme. Am reluat procesul şi programul a eliminat 70% din ameninţări la prima vedere. Restul fie au fost blocate înainte de lansare, fie au fost puse în carantină la lansare. La testul paralel cu keylogger-i comerciali, pro­gramul nu a fost la fel de prompt, dar şi-a revenit repede şi a obţinut un scor de 9,5 din 10, cel mai bun la această cat­egorie dintre toate cele testate. Testând cu variantele mod­ificate ale aceloraşi aplicaţii malware, am observat că două au reuşit să strecoare cod executabil pe sistemul de test, dar rezultatul rămâne unul foarte bun şi demonstrează fle­xibilitatea sistemului.

Antispam

Singura parte în care putem spune că filtrul antispam de la ZoneAlarm are ceva lipsă este faptul că lucrează numai cu Outlook, Outlook Express şi Windows Mail. Protecţia, în schimb, este foarte bine gândită. Poţi decide tu cât de agre­siv va fi acest filtru în căutarea sa după spam.

Am testat sistemul folosind mesaje din trei conturi de mail infestate cu spam, am lăsat sistemul setat la nivel mediu de agresivitate şi am scos din funcţiune lista albă, lista neagră şi challenge/response (o funcţie care îţi permite să verifici dacă expeditorul unui mesaj către tine este spam­mer sau nu). Am folosit numai mesaje alese manual şi care puteau fi categorisite fără urmă de îndoială ca valide, bulk valid sau spam. Observând modul cum lucrează filtrul, am descoperit cu stupoare că niciun mesaj nu era băgat în directorul spam. Am oprit operaţiunea şi am descoperit cum, brusc, foarte multe mesaje au intrat în respectivul director. Deci, filtrarea are loc după ce mesajele ajung în inbox. Oricum, filtrul a indentificat cam cinci procente din mesajele valide drept spam şi a permis accesul a circa şase procente din spam în inbox. Ceea ce înseamnă că dacă îţi configurezi bine lista albă, poţi avea destulă încredere în fil­trul antispam de la ZoneAlarm.

Performanţe

Check Point laudă produsul şi spune că este foarte rapid în această ediţie. Cu siguranţă, scanarea este mai rapidă decât multe altele, asta deşi se face separat pentru viruşi şi spyware. Iar filtrul antispam nu încetineşte descărcarea de e-mail. Dar cum afectează toate operaţiunile acestea performanţa totală a sistemului? Şi iar am ajuns la testul standard. Am verificat cum afectează suita instalată procesul de boot şi anumite operaţiuni ce pot apărea în mod obişnuit pe un calculator.

Procedura de boot dura 60 de secunde fără ZoneAlarm instalat şi 90 de secunde cu el instalat. Am verificat, apoi, cât timp durează până se încarcă 100% o succesiune de site-uri. De mai multe ori. Apoi am încercat acelaşi lucru cu suita instalată. A durat cu 30% mai mult. Un impact semni­ficativ s-a simţit asupra operaţiunilor de copiere/mutare de fişiere, aici acesta a fost de circa 50% şi este unul cu atât mai important cu cât aceste operaţiuni au loc destul de des. Testul care măsura cât îi lua lui Windows Installer să instaleze şi să dezinstaleze automat un set de pachete a demonstrat că durata creşte cu 60 de procente atunci când suita este instalată, iar operaţiunea de arhivare/dezarhivare a durat de două ori mai mult.

Concluzia

Modulele de protejare a identităţii şi de control parental nu ies în evidenţă în mod deosebit. O.K., poate cel de control parental prin faptul că nu-şi are rostul şi cel de protejare a identităţii prin faptul că, dacă achiziţionezi ZoneAlarm, beneficiezi automat şi de serviciul Identity Guard Good Start, care, în mod normal, ar trebui plătit printr-un abona­ment separat şi care mai adaugă o serie de instrumente menite să te protejeze de furtul datelor tale şi să te ajute în cazul în care acel lucru chiar se întâmplă. Concluzia cea mai importantă este că am analizat şi testat o suită bună. O alegere în continuare bună, dar care încă aşteaptă o schim­bare dincolo de aspect.

Sursa : PC Magazine

Popularity: 41% [?]