în întâlnirea din toamna acestui an, gigantul american a pus pe tapet multe din direcţiile în care îşi concentrează eforturile scoţând în evidenţă unele mai mult decât altele. Vorbim aici în primul rând de procesorul Nehalem - următoarea microarhitectură de la Intel - care va fi cunoscut pe piaţă sub numele comercial de Core i7 şi de chipsetul X58 care ca susţine noua platformă. De asemenea, Larrabee a fost un cuvânt foarte întâlnit în acele zile, deşi detaliile despre acest procesor grafic au fost destul de ambigue. Intel şi-a demonstrat intenţia de a fi un jucător serios pe piaţa SSD-urilor iar Atom în varianta dual core a fost unul dintre protagoniştii importanţi având în vedere strategia Intel în domeniul device-urilor embedded.
Nehalem: Core i7
Se pare că Intel a renunţat la tradiţii, în primul rând marca Pentium a dispărut şi în acest moment Core 2 Duo are zile numărate. Core i7 primul reprezentant al familiei Nehalem va intra în curând pe piaţă. Noul procesor va fi mai rapid şi va consuma mai puţină energie decât predecesorii săi. Noua implementare a bus-ului de sistem - numită Quick Path Interconnect - va înlocui vechiul Front Side Bus. Intel trece prin această tehnologie, cel puţin ca similaritate, la modalitatea în care concurenţa face procesoare de ani de zile: un controler de memorie inclus în CPU capabil sa acceseze memoria sistemului la o viteză de 25,6 GB/s. Din cauza acestui lucru este necesar şi un nou socket pentru plăcile de bază cu 1366 de pini faţă de cei 775 existenţi în prezent.
Primele modele de Core i7 vor fi quad-core şi vor apărea în trimestru 4 al acestui an. Din punct de vedere arhitectural, datorită reînviatului Hypert-hreading, procesoarele vor fi capabile să execute până la opt thread-uri simultan, astfel în Windows aceste procesoare vor apărea ca având 8 nuclee. Se preconizează că frecvenţa lor va fi undeva în jurul a 3 GHz şi, prin folosirea tehnologiei Turbo Mode, procesorul va fi capabil să overclock-eze unele nuclee. Turbo Mode este o tehnologie nouă în lumea procesoarelor: dacă două sau mai multe nuclee au terminat execuţia thread-urilor şi sunt în stare idle, procesorul va face nucleele încă „ocupate” să ruleze mai rapid, totul în limitările termice ale specificaţiilor lui.
Internet embedded şi omniprezent
Analiştii Intel estimează că în 2015 vor exista în jur de 15 miliarde de aparate capabile de conectare la internet desi încă există probleme practice nerezolvate (epuizarea adreselor IPv4 Şi slaba penetrare a IPv6, redusa diseminare a conexiunilor wireless de viteză mare). Compania este optimistă în a vedea o rezolvare rapidă a acestor impedimente care va conduce la folosirea pe scară tot mai largă a aparatelor de dimensiuni mici. De preferat în viziunea companiei californiene, pe o platformă având procesorul Atom drept personaj central.
Una dintre cerinţele majore ale unui astfel de viitor este disponibilitatea unor implementări care au costuri reduse, contribuind astfel la crearea de aparate mobile şi economice. în viziunea Intel, pe termen scurt răspunsul este: Atom.
Cu un die de 25 mm2, 47 de milioane de tranzistoare, tehnologie de producţie pe 45 nm şi consum între 0,65 şi 2,4 W, Atom oferă integratorilor posibilitatea de a construi aparate capabile de conectivitate de ultimă generaţie pe o arhitectură x86 deja consacrată. în practică acest lucru se traduce printr-un efort minim de a optimiza aplicaţiile web existente faţă de alte arhitecturi mobile.
în cursul prezentării din prima zi a IDF, Pat Gelsinger a făcut o afirmaţie a cărei greutate face ca ea să nu poată fi rostită decât în plină cunoştinţă de cauză: internetul va fi peste tot. Pornind de la această afirmaţie şi recunoscând ca televizorul încă ocupă un loc important în viaţa de zi cu zi a fiecăruia, Intel şi Yahoo propun împreună o platformă, un framework - Widget Channel - prin intermediul căreia cele două medii pot converge într-un singur dispozitiv bazat bineînţeles pe IA-x86. Widget Channel va permite utilizatorilor să se folosească de aplicaţii web optimizate pentru televizor şi în timp ce vizionează programe obişnuite. Intel va furniza platforma hardware iar Yahoo va furniza 
Widget Engine, motorul software care va permite dezvoltatorilor să realizeze aplicaţii web/TV utilizând instrumente obişnuite (Javascript, XML, HTML şi Flash). Pentru a putea pune în valoare o astfel de platformă este nevoie de putere de calcul şi cu ocazia IDF a dezvăluit publicului procesorul media CE 3100 (o soluţie de tip system-on-chip capabilă de procesare generală care include un controler audio şi unul video).
Larrabee: încă nevăzut
Intrarea lui Intel pe piaţa procesoarelor grafice discrete este cel puţin momentan doar pe hârtie şi în slide-uri PowerPoint. Probabil în 2009 va apărea şi fizic această implementare.
Ce este clar până acum este că Larrabee este şi şi lucrează foarte diferit de porcesoarele grafice ale momentului. GPU-ul marca Intel va fi compus dintr-un număr de nuclee bazate pe designul Pentium 1 cărora le vor fi adăugate unităţi de procesare a vectorilor. „Procesoarele” din componenţă vor putea fi programate individual. Numărul core-urilor nu este cunoscut încă şi nici nu există detalii oficiale despre frecvenţele la care vor lucra. Primele simulări arată ceva de genul 64 de nuclee tactate la 1 GHz
Jucător serios pe piaţa SSD-urilor
Un alt anunţ important a fost cel referitor la disponibilitatea în perioada imediat următoare a unor modele de SSD-uri sub marca Intel. Vor fi două game de produse: Extreme şi Mainstream existând atât variante pe 1,8 cât şi pe 2,5 ţoii. Cele două familii de produse sunt gândite pentru a îşi ocupa locul în domeniul notebook-urilor şi desk-top-urilor din zona mainstream (gama omonină) şi respectiv al serverelor şi zonei entreprise pentru SDD-urile Extreme. Variantele Mainstream X18-M şi X-25-M sunt disponibile la capacităţi de 80 şi 160 GB pe când cele din seria Extreme la 32 şi 64 de GB. Diferenţele dintre cele două familii se manifestă în zona performanţelor, seria Extreme bazându-se pe cipuri de memorie cu tehnologie SLC. Diferenţa la viteza de scriere este 70 MB/s pentru Mainstream faţă de cei 170 MB/s ai seriei Extreme. Mare parte din performanţele îmbunătăţite ale acestor discuri se datorează faptului ca Intel a reuşit să facă un controler foarte bun, capabil să exploateze la maxim tehnologia flash existentă.
Viitor
în decursul celor 11 ani de IDF, Intel a folosit deseori această ocazie pentru „a da drumul” unor predicţii despre viitor. Anul acesta Intel a fost destul de „sobră” în previziuni. Totuşi, Justin Rattner crede că înspre anul 2050, barierele dintre om şi maşină vor fi depăşite, iar maşinile vor fi capabile să depăşească omul din perspectiva „gândirii”. Rămân îndoielile etice şi morale.
O tehnologie cu o aplicabilitate mult mai puţin îndoielnică şi mult mai practică este alimentarea fără fir cu energie. Deşi, şi în acest caz nu pot fi încă cuantificate efectele negative ale oricărei tehnologii wireless. A fost demonstrată tehnologia Wireless Resonant Energy Link - o lampă de 60 de waţi alimentată fără fire şi fără prize. Cum îi spune şi numele tehnologia se bazează pe rezonanţă: aşa cum un cântăreţ bine antrenat ar fi capabil să spargă nişte pahare cu vocea, receptorul este capabil să absoarbă energia emisă de rezonator, ambii folosind aceeaşi frecvenţă. Tehnologia este însă departe de a fi lansată.
Revenind cu picioarele pe pământ, compania americană susţine că pentru cel puţin următorii 10-15 ani legea lui Moore rămâne încă valabilă. în domeniul semiconductoarelor, este prevăzută înlocuirea siliciului cu materiale compozite şi este scontată trecerea către tranzistori tridimensionali.
Sursa : ( Chip )
Popularity: 12% [?]
